O bibliotecă publică vie de tipare umane — 462 de intrări anonimizate, fără chip, care cresc din citiri reale, cu un contor de descifrări care e oglindă, nu scor.
Un Codex viu — o bibliotecă de tipare umane fără autor, în care nimeni nu se poate recunoaște, dar oricine își poate găsi tiparul. Provocarea era dublă: să separi complet persoana de formă (fiecare intrare trebuie să sune arhetipal, curățată de orice identificator), și să numeri „de câte ori a fost descifrat" un tipar fără să numeri oameni.
Arhitectură care ține doar forma abstractă în bibliotecă — citirea privată rămâne a omului, doar tiparul impersonal călătorește spre Codex. Contorul „Descifrat de N ori" e o oglindă, nu un scor: semănat din istoric real, calculat de cod (nu inventat), astfel că la lansare 206 din 462 de tipare aveau deja numere reale. Faceless prin design: fără autor, fără categorii vizibile, fără scoruri de popularitate.
Bibliotecă live pe thecipher.is cu 462 de tipare și contor real din istoric. Homepage-ul, care trimitea 2 MB de conținut invizibil la fiecare vizită, a fost optimizat de la 68 la 98 pe mobil (100 pe desktop), cu LCP de la 5,9s la 2,1s — prin măsurare, nu ghicire.
Ce am livrat sau ce ai putea avea nevoie pentru un proiect similar.
Spune-ne ce vrei să construim.
Răspundem rapid și venim cu o propunere clară.
